Povestea continua…

Uitat/a candva prin octombrie, cand toate gandurile mele erau prea “ocupate” de ideea de facultate,fit in and all that jazz, povestea revine (ca in fiecare vara), mai puternica (sper) ca niciodata. Sigur, intrebarea ce va sta pe limba e : “De ce?” Pai e simplu, dragii mei, o poveste buna, e o poveste in care se munceste, in care se crede, care este facuta cu drag, o poveste care incepe fara prejudecati sau paranoia.

Anul ce tocmai a trecut(vorbesc aici de cel universitar) m-a invatat cat n-au putut primii doi, si poate nici anii de liceu. A fost un rollercoaster, in care m-as urca din nou, stiind ca am ajuns aici.N-o sa va explic tot ce s-a intamplat, dar am aflat ceea ce inseamna calitatea si ce presupune, si vorbesc aici de calitate umana dar nu numai.

Cea mai importanta lectie a fost insa, cea care mi-a zis sa nu renunt la visurile mele, si de-asta m-am reintors.Pentru ca mi-am dat seama ca nu pot trai fara scris. Nu prea ne poti separa, sincer nu prea pot trai fara scris. N-a fost zi in care sa nu-mi exprim ideile prin scris anul asta, n-a fost saptamana in care sa nu ma gandesc la TMG.

N-am sa fac promisiuni, mi se par cel mai marsav mod in care te poti amagi pe tine in primul rand si apoi pe ceilalti. Sper ca tot ceea ce graviteaza in mintea mea sa iasa cum trebe’.

Si am mai invatat ceva: ca Frumusetea interioara se va reflecta mereu la exterior(dar voi stiati deja asta).

                     Your favourite doctor,

medici - Copieiy

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s